Lucruri mici. Oameni mari

 Se întâmplă ca de cele mai multe să trecem peste lucrurile pe care le-am putea face, din motiv că nu ar fi importante. Nu salutăm când intrăm într-un magazin pe motiv că oricum nu ni se răspunde. Nu zâmbim celor pe care nu îi cunoaștem pentru că ne-ar considera ciudați. Și așa omitem să facem lucruri importante pentru alții, nesemnificative pentru noi. Câți ne gândim că acel „ Mulțumesc ” înseninează o zi? Câți ne gândim că zâmbetul nostru fură la rândul lui alte zâmbete? Și mai ales câți luăm în calcul că poate noi suntem singurii care s-au gândit cum să găsească o soluție? Lucrurile care vor face întotdeauna diferența sunt lucrurile mici. Nu contează că te îmbraci din mall sau din bazar; nu contează că schimbi pantofii zilnic sau că îi ai pe aceeași de o lună....

Dragului meu fost, cu drag!

Dragului meu fost, cu drag!

Îți scriu pentru a-ți spune că până la urmă plecarea ta nu a fost atât de rea chiar dacă la început am făcut din ea o tragedie și m-am plâns oricui de acest lucru. Îți scriu pentru a-ți spune că m-am regăsit, că am mai mult timp de mine și că prietenii lăsați în urmă au fost acolo pentru mine chiar dacă la un moment dat nu am avut ochi pentru nimeni altcineva în afară de tine. Dragul meu, vreau să știi că deși mi-a fost dor și m-a durut, lucrurile au mers mai departe și mi-am dat seama că fiecare prezent are un trecut cu care trebuie să fim împăcați pentru a avea un viitor fericit. Sunt femeie, așadar mi-am permis să vorbesc despre tine până în momentul în care am simțit că nu mai am ce să spun și te-am lăsat ancorat undeva pe o limbă de ceas. Am devenit...

A fi sau a nu fi …prieten?

S-a întâmplat ca de multe ori să rămân cu o urmă de îndoială în ceea ce privea prietenia mea față de persoanele care mă răneau. S-a întâmplat să le alung voit ca apoi să le caut și să le iert. Nu pentru că ele aveau nevoie ci pentru că eu aveam nevoie… Poate urâm comportamentul unor persoane dar nu urâm persoanele în sine; nu persoanele care ne-au făcut cândva fericiți. Poate ne dezamăgesc deciziile pe care prietenii noștri le iau dar asta nu înseamnă că trebuie abandonați ci din contră trebuie să fim acolo, nu însă, pentru a ne asigura că noi suntem cei care au avut dreptate. În ziua de azi nu e greu să fii frate, iubit, soț, amant, părinte e greu să fii și să rămâi prieten; prietenia este cheia tuturor relațiilor. Este armonia naturii și încrederea că...

De ce eu?

De ce eu?

Un film în regia lui Tudor Giurgiu, un film excepțional bazat pe o poveste cutremurătoare pe care din păcate o întâlnim din ce în ce mai des în viața noastră. Deși a fost un om strălucit, procurorul Panait a fost un om singur și totuși a fost înconjurat de atât de mulți oameni. Idealist din fire, Cristian Panduru încearcă să facă dreptate într-o Românie în care anii 2000 au fost anii corupției, ai hoției și ai lipsei de încredere. Încercând să rezolve cazul unui coleg din justiție care a fost acuzat de fals în acte și sustras de documente, se bagă într-o zonă periculoasă dând din ce în ce mai mult piept cu realitatea. O poveste care a făcut vâlvă în presa de atunci și care acum este pusă pe o minunată peliculă cinematografică în ideea de a ne deschide ochii și de...

Diana cu vanilie – Diana Sorescu

Diana cu vanilie – Diana Sorescu

 Până să văd cartea în librărie nu știam cine este Diana Sorescu și până să o citesc acum câteva zile nu știam că a murit atât de devreme ( spre rușinea mea ). Îmi pare rău că nu i-am citit mai devreme textele vanilate, pentru că textele sale au ajuns acolo unde trebuiau să ajungă, la suflet. Citind cartea Dianei, am văzut-o zâmbind, am simțit-o încuranjându-mă, am avut-o aproape. Oh, și nici măcar nu am văzut-o vreodată. Textele ei sunt pline de viață chiar dacă nu sunt mereu optimiste, sunt luptătoare. Te fac să te gândești de două ori înainte să cazi, te fac să te sprijini și să zâmbești. Am răsfoit un blog ce se afla în mâinile mele și zău, nu am putut să-l las. Am mai vrut și-am mai vrut că după ce am terminat cartea am reînceput-o și am căutat blog-ul și am...