Unde esti tata? ( VIII )

Unde esti tata? ( VIII )

Tăticule? Cum ai reacționat când ai aflat că vei avea o fată? Oare ai plâns? Ai râs? Ți-ai fi dorit să fiu băiat tată? Eu știu că nu mi-aș fi dorit să-mi fie altcineva tată… Au trecut atâția ani de când mi-ai devenit tată…ani în care uneori ai fost, alteori nu…ani în care plângeam împreună sau separat…dar mereu în același loc. Tată, voi ajunge la rândul meu să am copii. Tu unde vei fi? Unde ești tată să mă înveți emoțiile prime îmbrățișări? Emoțiile primului zâmbet, al primilor pași? Viața mă va face cândva părinte și poate voi pleca și eu… dar până atunci tată zi-mi unde ești? Am multe de învățat… Unde ești să mă înveți, să mă asculți? Unde ești când am nevoie de tine tată? Ai închis atâtea uși în urma ta… pe unele le-ai...

Cand totul e prea tarziu

Cand totul e prea tarziu

Atunci când pierdem un părinte, un copil, un prieten realizăm cât de puțin timp le-am dedicat lor și momentelor petrecute împreună. Realizăm cât de puțin timp ne-am dedicat nouă și numărăm câte respirații ne-au mai rămas. Atunci, în acel moment de disperare, ne promitem că ne vom schimba, că vom da mai multă atenție celor pe care îi iubim, că îi vom căuta mai des și vom crea mai multe amintiri frumoase; că vom ține cu dinții de ei și de zilele petrecute împreună.Promitem că vom fi mai buni și îi vom ierta mai des pe cei care negreșesc pentru că în fond ei sunt mai importanți decât singurătatea momentelor când nu mai sunt. Și facem asta, o zi, două, poate o săptămână sau poate o lună dar apoi…se întâmplă. Ne prinde iar agitația și în goana noastră dupa job,...

Ce faci, straine?

Ce faci, straine?

Ce faci? Cum esti? Am decis să te întreb ce mai este în sufletul tău? Plouă? Este curcubeu? Au înflorit liliecii? Da? Nu? Ce faci? Unde ești? Ce mai este în inima ta? Același vulcan? Aceeași mireasmă? Mai iubești și azi la fel de mult ca ieri? Dar mâine? Mâine vei mai iubi? Astăzi ai zâmbit la soare? Cum miroase sufletul tău? Dar lumea în care pășești cum miroase? Ai avut timp? Inima cum e? E goală sau e plină de dor?   Pune aceste întrebări unui străin și îi vei face viața mai bună. Omul nu e făcut să fie singur chiar dacă de multe ori își dorește asta. Omul suferă când crede că nimănui nu îi pasă. Hai să ne pese mai des de alții și poate și altora le va păsa mai mult de noi Sau… Așează-te la o masă și stai la un pahar de vorbă cu tine. Întrebă-te ce...

Unde ai fost, tata? ( VII )

Unde ai fost, tata? ( VII )

Tată? Unde ai fost tată când am început să iubesc călătoriile? Unde ai fost, când urcându-mă în primul tren am realizat că asta vreau să fac toată viața? Unde ai fost ca să mă prinzi de mâini și să nu-mi dai drumul în lume? Unde ai fost tată? Lumea rănește și eu plec. Urc în alt tren și călătoresc. Ție ți-au plăcut călătoriile? Nu voi ști asta niciodată. Singura ta călătorie pe care mi-o amintesc e cea de la poartă până-n târg și înapoi. Unde ai fost tată să-mi prinzi mai bine rădăcinile în casa noastră? Să nu plec? Unde ai fost să-mi iei banii de bilet și să-mi cumperi caramele? Tată nu aș fi vrut să plec dar ceva mă chema. Tu mă chemai. Nu erai la nici un sfârșit de călătorie. Unde ai fost tată? M-a durut primul piept pe care l-am dat cu viața dar m-am gândit...

Unde ai fost, tata? ( VI )

Unde ai fost, tata? ( VI )

Tată, azi am gătit pentru prima dată, unde ai fost? Mi-ai promis că vei fi aici, că vei fi primul care vei mânca chiar dacă asta ar fi însemnat să mori ( glumeai evident ) însă… nu ești. Unde ești tată? Tot azi m-am ars și m-a durut. Am pus apă rece așa cum m-ai învățat. Tu suflai peste rană să treacă. Azi nu are cine să sufle, nu trece. Unde ești tată? Tată am pus două tacâmuri, unul pentru mine, unul pentru el…dar el nu a venit…tu nu ești. Unde ești tată? Unde ești când toată ființa mea te cheamă? Când am gătit pentru mine, pentru el dar mai mult pentru tine. Știi e prima dată când gătesc. Unde ești? Am sperat că vei fi aici făcând glume pe seama mea și apărându-mă. Unde ești să-mi sufli pe inimă să-mi treacă? El nu vine, nu a venit de câteva...