Eu nu am regrete. Ce-as putea sa regret?

background-3 Mereu am făcut ce-am vrut și am spus exact ce am gândit atunci când am gândit. Nu am amânat, nu am vorbit pe la spate, nu am zâmbit când defapt eram furioasă. Mereu am ales adevărul și am suportat consecințele gândurilor mele.

Unii au apreciat asta, alții s-au supărat și au ales să mă atace și să mă învinovățească că nu aș fi prietenă. Și unii și alții cândva m-au iubit.

Nu am regrete că unele prietenii s-au sfârșit în mijlocul vieții. Nu am regrete că unele relații nu mai există sau că altele au început.

Nu regret când fac ceva, când spun ceva..pentru că e ceea ce eu gândesc și dacă aș regreta aș fi ipocrită. Nu-mi pot schimba un sentiment de la o secundă la alta doar pentru că mi-am dat seama că am rănit spunând adevărul. Nu pot spune că adevărul a fost o minciună doar pentru a menține o prietenie.

Am o altă viziune despre prietenie. O viziune care implică critică și sinceritate. O viziune care nu e despre laudă și nu e despre cum trebuie să facem ca să fie bine.

Îmi place modul în care gândesc eu, modul în care accept adevărul și modul în care îl spun. Altora nu le place. Mereu am apreciat persoana care mi-a spus în față ce anume nu îi place. Alții urăsc acea persoană.

Nu regret că poate uneori nu mi-am făcut timp pentru alții, căci cu siguranță nu am avut timp nici pentru mine.

Nu regret că i-am iubit pe unii mai mult iar pe alții mai puțin. Pe cei pe care i-am iubit mai puțin îi iubesc și acum..iar pe ceilalți…cu siguranță nu îi urăsc.

Ce regrete să am? Că unii au plecat pentru că nu le place cum sunt? Nu! Ar însemna să mă schimb și să nu mă plac eu.

 

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>